luni, 29 noiembrie 2010

Noiembrie...

Nu am stiut niciodată care este rostul lunii noiembrie... Practic, în această lună nu e nici iarnă, nici toamnă. Avem parte doar de treceri nebune de la biciuiri ale lapovitei, la încălziri ciudate, apoi la ger, după care avem parte de o vreme lălâie...

Acum stiu... Pentru mine, luna noiembrie e cea pe care dau vina în această perioadă a anului. Da, da... E vinovată pentru anxietăti, depresii pasagere, indispozitii, esecuri... E vinovata de serviciu. Ce m-as face fără ea? :))))

9 comentarii:

  1. Ar pica măgăreata pe octombrie si ar fi păcat. E o lună plăcută... :))))))))))))))))

    RăspundețiȘtergere
  2. ohh Claudiu...cum echilibrezi tu totul :)

    RăspundețiȘtergere
  3. hmmm...sa vedem ce ai putea fi...daca nu ai fi fecioara :)
    mi-ar placea sa fii...si atat :)

    RăspundețiȘtergere
  4. :)
    tzuguiatul stie ca luna noiembrie este luna in care a deschis prima data ochii! Rostul ei este si rostul lui.
    La noi in tara, poate noiembrie e plin de depresii, in schimb, spre exemplu, in sud africa, in noiembrie incepe sa bata vant de primavara!
    :)

    RăspundețiȘtergere
  5. Tatăl meu s-a născut tot în noiembrie... :)) Ei bine, Tzuguiatule, din când în când se mai întâmplă si cele bune în noiembrie. :))

    RăspundețiȘtergere