E o duminică cetoasă... Nu am de gând să merg nicăieri... Vreau doar să mă odihnesc...departe de frământările săptămânii... Fac, însă, greseala de a nu opri televizorul. Adorm ascultând povesti penibile de si despre Elena Udrea si mă trezesc auzindu-l pe sotul sopranei Roxana Briban. Apoi apare Boc... Ne spune că si-a făcut datoria, că a dat afară nici el nu mai stie câti bugetari. Îmi amintesc de sărăcia oamenilor de cultură, de umilirea profesorilor... Triumfalism si tragedie, victoria nonvalorii asupra artei... Ceatza e din ce în ce mai deasă... Elena Udrea a câstigat alegerile la care a participat singură. Ne spune că ar vrea să candideze mai des... Sopranei Roxana Briban i se aprind lumânări. Oamenii o plâng... Prea târziu, prea târziu...
Foarte bine scris!
RăspundețiȘtergereSpre rusinea mea, pana azi nu am auzit niciodata de Roxana Briban.
RăspundețiȘtergereDar, Dumnezeu are un plan cu fiecare, nu trebuie sa ajungem in niciun caz la sinucidere.
Odihneasca-se in pace!
Trecem uneori pe lângă valori, momente cruciale, oameni care au nevoie de noi si ratăm ocazii...
RăspundețiȘtergereNe mor valorile si mi-e rusine ca nu suntem in stare sa le respectam...suntem singura tara din lume care nu stim sa ne respectam artistii...
RăspundețiȘtergereO noua drama , o noua poezie
RăspundețiȘtergereO altă artistă s-a sinucis din depresie. Soprana Roxana Briban şi-a tăiat venele
Jurnalul care te-nfioară
de Teodor Munteanu
Motto : " Când noi uităm de artă/Şi de frumosul cânt /Artiştii de valoare/Devin încet pamant "
O alta dramă-acuma loveşte România
Suntem în era morţii şi-a celor dispăruţi .
Deschizi televizorul cu inima-nchircită .
Din el revarsă moartea şi nu ai cum să lupţi .
Amară existenţă ,trăim momente grele ,
Le înghitim pe toate , te-ntrebi cum poţi să duci .
Ce joc dansăm acuma şi cine-i dirijorul ?
Ce forţă ne doreste să-i fim umile slugi ?
Abia am dus poetul la groapa veşniciei
Iar glasul sau titanic în noi mai răsuna
O alta ştire tristă doreşte să confirme
Că suntem pe o nava cu-o gaură in ea .
Ne mor artiştii tineri , poeţii închid ochii .
Noi suntem spectatorii acestui joc fatal .
Te-ntrebi ce este viaţa şi care este scopul
Să ştim atatea lucruri cu drame la final .
Suntem portavionul ce duce-o încărcătură
De ştiri ca-n filme horror şi-am vrea sa decolăm
Să le lăsăm pe lună , pe marte sau în stele
Căci vrem să-i spunem vieţii : " Dorim să continuăm ! .
Am vrea să ne dai , viaţă , un semn de preţuire
A noastra conştiintă nu te-a crezut aşa .
Hai strânge valul morţii măcar pentru o clipă
Să ne venim în fire să te putem urma ! " .
Poezia poate fi cantata pe aceeasi melodie ca si " Poetul azi se duce " .
Nota : Motto-ul sunt niste versuri din Adio ,Madalina
nu stiam de blog..felicitari pentru ca reusesti sa "pui degetul" pe momente semnificative pentru noi..
RăspundețiȘtergereNu reusesc decât să mă las atins si să reactionez. :) Bine ai venit!
RăspundețiȘtergere