marți, 2 noiembrie 2010

Eufemismul, între balsam si sirop

Eufemismul... Dovadă de politete si de minciună, de amăgire si de autoamăgire... Mi s-a întipărit în minte ceea ce părintele Bastovoi scria într-una din cărtile sale. Zicea părintele că atunci când treci pe lângă un om care are nevoie de tine si nu vrei să-l ajuti, nu-ti spune că oricum nu avea cu adevărat nevoie de ajutorul tău sau că nu merită, ci fii franc cu tine si spune-ti: "Nu-i asa că esti purcel si nu vrei să-l ajuti?" În fata unei astfel de replici autoadministrate, putini am trece nepăsători pe lângă nevoiasi.

În copilărie, aveam un prieten al cărui obicei era să spună direct ceea ce gândea. Dacă încercai să prezinti o situatie într-un mod mai acceptabil, venea el si-ti trântea adevărul din podul casei. Nimeni nu-l plăcea pentru asta, dar lucrurile erau la locul lor.

Pe de altă parte, uneori e necesar să fim delicati cu ceilalti, să-i mângâiem si să le îngrijim rănile. Atunci eufemismul e balsam.

Când, însă, înghitim si le dăm tuturor siropuri eufemistice, nu facem decât să dulcegărim o realitate care, în mod normal, ne-ar stimula toate papilele. Să gustăm viata, cu toate ale ei!

26 de comentarii:

  1. daca ar exista o singuara abordare a tuturor situatiilor, lumea ar fi anosta....de aceea s-au inventat...nuantele...
    totul e sa stii cand sa folosesti o nuanta...sau alta...
    depinde si de om...
    unii... oricat de mult s-ar stradui nu pot fi decat transanti si incercarea lor de a fi delicati ii face sa para falsi...
    si...in aceeasi nota o persoana mai sensibila nu convinge pe nimeni folosind un limbaj sau o atitudine mai dura...
    concluzia...a mea cel putin e aceea ca....e mai bine sa folosim in raportul cu ceilalti ceea ce este firesc in noi ca si atitudine si atunci vom fi si convingatori si de ajutor daca este nevoie....

    RăspundețiȘtergere
  2. Cam asa e, Pandhora... :) Dacă folosim si nuanţele într-un mod...nuanţat, toate sunt ok. :))

    RăspundețiȘtergere
  3. Uneori trebuie sa analizam atent intre cei ce au nevoie de ajutor si cei care cer ajutor ...

    RăspundețiȘtergere
  4. sunt de acord cu Christinne. Unii oameni nu au nevoie de ajutor, chiar le place starea in care se complac! Bine nu poti face cu forta, oricat de mult ti-ai dori sa fii de ajutor.
    Claudiu, important e cum privim noi lucrurile, ce vor ochii nostri sa vada si inima sa simta! Noi oferim culoarea lucrurilor din jurul nostru!

    RăspundețiȘtergere
  5. Si eu sunt de acord cu Luiza, dar nu mă laud. :))))))))) Stiu că e important cum privim noi lucrurile si ceea ce simte inima noastră... Totusi, hedonismul si sinceritatea aproximativă, chiar fată de noi însine, ne îndepărtează de adevărul cel de la capătul gândului.

    RăspundețiȘtergere
  6. :)) mie-mi place sa ma laud!
    in spatele fiecarui articol exista o intamplare. care e intamplarea ta?

    RăspundețiȘtergere
  7. Daca nu le-am dat bani tiganilor care cerseau la Paris am dat dovada de sinceritate aproximativa?

    RăspundețiȘtergere
  8. Bun regasit, tuturor!

    Un subiect vaaast si plin de nuante cum spunea si pandhora.
    Eu sunt de parere ca sinceritatea pana la duritate este preferabila oricarui exercitiu literar care reuseste sa indulceasca adevarul suficient cat sa devina o minciuna autentica.

    Vulnerabilitatile unor oameni nu trebuie dezvoltate, protejate, unse cu alifii, ci limitate, corijate, eliminate.

    Poate spunand ceea ce gandim, vom invata sa gandim atat de bine, incat nu am mai fi nevoiti sa mintim.
    Zic si eu!
    :)

    RăspundețiȘtergere
  9. @ Loredana

    Întâmplarea mea? Hmmm... O voi căuta si...de o voi găsi...o voi aduce aici, în fata voastră... :))))

    RăspundețiȘtergere
  10. @ Luiza

    Nuuu... Eu nu spun că trebuie să încurajezi cersetoria. Ideea era că de multe ori evităm să facem fapte bune, nu le facem, din motive egoiste, dar ne justificăm utilizând minciunele. Asta e tot.

    RăspundețiȘtergere
  11. @ Tzuguiat

    În sfârsit, o gândire sănătoasă, de bărbat. :))

    RăspundețiȘtergere
  12. Nu reactionează nimeni la provocare? :)))))))))))))

    RăspundețiȘtergere
  13. :)
    Tzuguiatul spune ca:
    "Ideea era că de multe ori evităm să facem fapte bune, nu le facem, din motive egoiste, dar ne justificăm utilizând minciunele."
    AI DREPTATE!
    Si eu ma recunosc in aceasta ipostaza.
    Nu stiu daca sunt motive egoiste (poate la radacina chiar asa sunt), insa stiu ca uneori gasesc suficient de multe argumente pentru a nu oferi ajutor gen: un ban unui cersetor!
    Ba il gasesc ca fiind agresiv, ba il gasesc ca fiind prefacut etc.
    Mi se intampla, rar, dar mi se intampla.
    :)

    RăspundețiȘtergere
  14. @ Claudiu: vrei sa imi incerci rabdarea?
    @ Tzuguiatul: nu cred ca e vorba de un exercitiu literar. Calea de mijloc e cea mai potrivita. Pentru mine sinceritatea inseamna constientizare, meditatie asupra celor ce se si mi se petrec. Dupa constientizare iti poti schimba atitudinea vizavi de ceea ce s-a intamplat dupa cum propria persoana simte sa o faca.

    RăspundețiȘtergere
  15. :)
    Loredana si calea de mijloc cum o realizezi? Nu prin "exercitiu literar"?

    RăspundețiȘtergere
  16. Nu. Prin sinceritate. Nu realizezi nimic fiind dur. Trebuie sa fii indulgent, dar cu bun simt. Fiecare lucru are si parti bune si parti rele. Calea de mijloc e acolo unde poti fi constient de asta.

    RăspundețiȘtergere
  17. duritatea nu este sinonim cu lipsa bunului simt.
    :)
    Calea de mijloc, intotdeauna se realizeaza printr-un exercitiu literar gen: a fi indulgent verbal, a indulci vorbele, a arata partea plina a paharului etc...
    :)

    RăspundețiȘtergere
  18. A arata partea plina a paharului nu e un exercitiu literar, cum nici duritatea nu e calea care da rezultate mereu. Uneori doar naste frustrari.

    :) Tzuguiatule, nu am afirmat ca duritatea este sinonima cu lipsa bunului simt. :)

    RăspundețiȘtergere
  19. Tzuguiatule, noi vorbeam despre franchete si Loredana îi spune duritate. Eu as zice să cedăm noi, desi articolul este despre eufemism, nu despre eufeminism. :))))))))))))))))))))))

    RăspundețiȘtergere
  20. va inteleg ca nu-mi puteti face fata! nu e nicio problema, de data asta va las sa va ascundeti dupa comentarii de astea!
    ;))

    RăspundețiȘtergere
  21. E bine că esti o domnişoară întelegătoare. Ştiu că există şi fete care înţeleg greşit cavalerismul. :))

    RăspundețiȘtergere
  22. e una sa intelegi un lucru si e alta sa-l accepti! eu sunt f intelegatoare de felul meu :). dar nu accept in viata mea toate lucrurile pe care le inteleg

    RăspundețiȘtergere
  23. Si acum ce nu accepti? Cavalerismul sau faptul că nu ai dreptate în totalitate? :))

    RăspundețiȘtergere
  24. Am glumit. Femeile au întotdeauna dreptate...până la urmă. :))

    RăspundețiȘtergere
  25. nu am mereu dreptate! dar acum am!

    RăspundețiȘtergere