marți, 24 aprilie 2012

Un spectacol înăltător al Corului Unison

Din prima clipă în care am citit că Biserica Ortodoxă "Sfintii Apostoli Petru si Pavel" din Ghimbav va găzdui concertul Corului Unison am luat decizia de a merge. Nu sunt un meloman si mi s-a spus deseori că n-am ureche muzicală, dar mi se părea firesc să merg. Simteam pasiunea si fascinatia pe care le trăiesc si le revarsă, la unison, si mari si mici. Am văzut fotografii si filmulete pe net despre acest cor si ceva îmi spunea că, dincolo de imagini, e viată autentică. Atât de putini si atât de rar trăiesc autenticul, încât as merge oricât să-l întâlnesc. Din fericire, uneori e atât de aproape. În astă seară l-am întâlnit în Ghimbav. Curtea bisericii s-a transformat într-o parcare generoasă, dar neîncăpătoare. Dacă eram într-un desen animat, puteam să parchez, căci încercam, negresit să o asez pe cant. În realitate, însă, am parcat chiar lângă scări, lăsând un spatiu suficient oricărui sofer priceput. Cum în România nu există soferi care să se creadă nepriceputi, am mizat pe faptul că nu voi fi, totusi, detestat sau că, măcar, nu voi afla. Cine, însă, credeti că era atent la locul în care parcam eu? Ati ghicit! Nimeni. Puteam să parchez si tancul pe cea mai fitoasă masină si nimeni nu se scandaliza, căci Corul Unison absorbea toată atentia oamenilor. E un spectacol extraordinar să vezi copii atât de disciplinati cântând chiar la unison si un dirijor atât de nonconformist, cu uimitoare miscări de chirurg, totusi, invocând si coborând bucuria în formă pură, ridicând  sufletele si desenând zâmbete pe chipurile celor prezenti. 

Oamenii pasionati ne aduc un colt de Rai prin tot ceea ce trăiesc si, dăruindu-se artei, ne înaltă pe toti. E înăltător să simti atâtea suflete vibrând, atâtia oameni miscându-se ca unul si atâtea glasuri încântând, toate cu bucurie si întru bucurie. La sfârsit...freamătul copiilor revărsându-se către profesorul lor, ca o multumire si ca o îmbrătisare de grup, ca un ocean de recunostintă, ocean în care s-a adunat si toată admiratia publicului...freamătul acela...tineresc si entuziast mi-a rămas adânc întipărit în memorie. 

A fost o seară minunată! Multumesc, Unison si tuturor OAMENILOR lui, de toate vârstele! :) 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu