duminică, 6 noiembrie 2011

Călător prin viată

Omul din tren... S-a mai spus despre el că e cel mai bun psiholog, că te ascultă, că poti să-i spui toate supărările si visurile tale. Le va uita sau va merge cu ele în lumea lui, fără nicio interferentă cu drumul pe care îl vei urma. Ei bine, tainele tale sunt în sigurantă, dar, fizic, omul acela va pleca pentru totdeauna din viata ta. Nu stiu dacă este trist, dar, până la urmă, el moare pentru tine în momentul în care coboară din tren, iar tu...la fel, treci într-o altă lume, cunoscută ori străină, dar diferită... Ai putea să-i ceri numărul de telefon sau contul fb si atunci...parcă l-ai/te-ai salva, dar...nu, îl lasi asa, să se ducă. Nici măcar numele nu i-l stii, desi i-ai încredintat o parte din viata ta.

Un om drag familiei mele, pe care îl vedem rar, dar apăsat, ne-a spus la un moment dat că nu-si face niciodată griji pentru oamenii pe care-i iubeste, căci Dumnezeu este peste tot. Indiferent că suntem aici ori peste mări si tări sau...dincolo de ceea ce noi percepem ca fiind viata pământească, Dumnezeu veghează cu Iubirea Lui. Prin urmare, să nu ne întristăm pentru niciun om care a lăsat urme frumoase în sufletul nostru! De-om păstra iubirea, nicicând nu ne-om pierde. Prezenti sunt si vor fi toti oamenii frumosi care ne-au bucurat inimile.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu