sâmbătă, 29 octombrie 2011

Capcana justitiarului pripit

Un tânăr înota... Nu se descurca prea bine... La un moment dat...a intrat în panică si a început să dea haotic din mâini si din picioare, în timp ce înghitea apă... Aflat în apropiere, un alt tânăr a încercat să-l ajute, dar instinctul de supravietuire al celuilalt l-a transformat pe salvator într-un element de sprjin disperat. Simtind că si el e în pericol, cel care a venit să acorde ajutor a intrat, la fel de speriat,  în programul automat de autosalvare cu orice pret... Dacă nu intervenea un salvamar, se înecau amândoi.

Un alt tânăr încălca în mod repetat legea si plătea în mod regulat cu ani din viată pentru asta. Un justitiar de aiurea, văzând comportamentul antisocial al acestuia, s-a gândit să-i dea o corectie. Din păcate, la fel de antisocială... O fi câstigat cineva? Că amândoi au înghitit aceeasi apă murdară.

Salvamar! Nu există salvamar? Ei bine, luând aminte la noi însine si păstrându-ne gândul cel bun, putem întinde o mână de ajutor. Reusim, oare, fără să ne lăsăm încoltiti de propriile slăbiciuni? Oriunde am fi, putem încerca. Iată un exercitiu de autocunoastere!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu