E la modă să fii deschis, să privesti larg în jurul tău si să fii dispus spre orice experientă nouă. Priviri largi aruncăm în jurul nostru, ne deschidem mintea spre tot ce e nou... Open mind e crezul nostru... Bine e să nu încremenim în proiecte, să nu rămânem închistati si înglodati în stereotipii... Frumoasă perspectivă! Totusi, nu ne-ar strica să lăsăm privirea noastră, inima si mintea să treacă dincolo de aparente. Avem vederi largi, dar nu si lungi si, din păcate, din ce în ce mai putin profunde. De aceea ni se pare deseori nedrept ceea ce ni se întâmplă, de aceea nu întelegem si ne revoltăm. Dacă azi ni s-a întâmplat o nedreptate si mâine nu se corectează, dacă nici anul următor ori încă un deceniu, apoi să nu uităm că toate se linistesc si se echilibrează în timp. Vrem aici si acum. Ei, ce nu e aici si acum, va fi acolo si atunci... Nicio teamă!
Am întâlnit oameni revoltati că Divinitatea a îngăduit suferinte si nedreptăti, oameni disperati că dreptatea nu se arată... Da, am primit libertatea, am gustat mărul... Dreptatea rămâne, e si pentru noi, dar nu e noastră. Ea se asterne...când este timpul. Nu atunci când o cerem disperati sau revoltati, nu atunci când suntem în stare să ne doborâm dusmanul, ci chiar atunci când toate în inimile si in mintile noastre s-au linistit. Dreptatea vine. Privirea pătrunzătoare o scrutează, inima iubitoare îi duce dorul, mintea înteleaptă o asteaptă în liniste.
Părintele Arsenie Papacioc spunea: “Pacea e mai mare decât dreptatea de patru ori.” Am să mă gândesc la aceste cuvinte ori de câte ori un încă un om aruncă nedreptăti, dar...nu mizati pe asta!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu