Astern...

Astern…

la picioarele-Ti,

viata mea...toată,

Dar, Doamne!

Imediat

mi-o adun…

necredincios,

o îndes în ranită,

întunericul botit

o cuprinde

si iar mă-ntristez…

si iar Te caut.

Viata-mi iar Ti-o astern…

Primeste-mă, Doamne,

mereu!

Din nou pe aripi de gând...

După experienta "Revistei de (re)integrare socială", mă întorc să mă odihnesc pe aripi de gând si să beau o cafea cu aromă de slovă. Multumescu-vă vouă, celor care m-ati păstrat în albumul cu amintiri. Să căutăm în vechea ladă! Sigur vom găsi câte ceva. :)