Privirea înteleaptă vede oaza dreptătii

E la modă să fii deschis, să privesti larg în jurul tău si să fii dispus spre orice experientă nouă. Priviri largi aruncăm în jurul nostru, ne deschidem mintea spre tot ce e nou... Open mind e crezul nostru... Bine e să nu încremenim în proiecte, să nu rămânem închistati si înglodati în stereotipii... Frumoasă perspectivă! Totusi, nu ne-ar strica să lăsăm privirea noastră, inima si mintea să treacă dincolo de aparente. Avem vederi largi, dar nu si lungi si, din păcate, din ce în ce mai putin profunde. De aceea ni se pare deseori nedrept ceea ce ni se întâmplă, de aceea nu întelegem si ne revoltăm. Dacă azi ni s-a întâmplat o nedreptate si mâine nu se corectează, dacă nici anul următor ori încă un deceniu, apoi să nu uităm că toate se linistesc si se echilibrează în timp. Vrem aici si acum. Ei, ce nu e aici si acum, va fi acolo si atunci... Nicio teamă!

Am întâlnit oameni revoltati că Divinitatea a îngăduit suferinte si nedreptăti, oameni disperati că dreptatea nu se arată... Da, am primit libertatea, am gustat mărul... Dreptatea rămâne, e si pentru noi, dar nu e noastră. Ea se asterne...când este timpul. Nu atunci când o cerem disperati sau revoltati, nu atunci când suntem în stare să ne doborâm dusmanul, ci chiar atunci când toate în inimile si in mintile noastre s-au linistit. Dreptatea vine. Privirea pătrunzătoare o scrutează, inima iubitoare îi duce dorul, mintea înteleaptă o asteaptă în liniste.  

Părintele Arsenie Papacioc spunea: “Pacea e mai mare decât dreptatea de patru ori.” Am să mă gândesc la aceste cuvinte ori de câte ori un încă un om aruncă nedreptăti, dar...nu mizati pe asta!

Codlea: tablou de front

România în vremuri de criză... România lui Băsescu... România bocilor, trocilor, stăpânii mormolocilor...Scolile scot tâmpiti pe bandă rulantă, vorba Marelui Conducător, politistii îsi caută de lucru prin Italia, alături de cei pe care-i fugăreau la colt de stradă, spitalele s-au închis si "nici o boare de..." speranţă nu mai adie.

Si totusi...început de toamnă în Codlea... Sâmbăta după-amiaza... Erwin a sunat goarna... După o primăvară demnă, în care codlenii au arătat că au coloană vertebrală, prin reprezentanţi, bineînţeles, după o vară amorfă, justitia a dat dreptate...dreptătii... Slavă Domnului! Ministerul, însă...tergiversează...Spitalul din Codlea, închis samavolnic de cei care ar chema REBU în locul salvării, nu s-a deschis încă... Se aude că ar vrea să-l golească de aparatură... Abia acum au sesizat pericolul... Spitalul e încă dotat... Codlenii, atâtia câti mai sunt încă demni codleni, au ieşit în stradă... Erwin plăteste încă 5000 de lei amendă... Oamenii, însă, după letargia din vară, s-au trezit din nou şi îi sunt aproape... Un steag roş, galben, albastru flutură falnic... Codlenii încep să strige: "hotii, hotii, hotii!". Doamna Felicia Popa, sufletistă si alături de codleni, le spune cu umor: "Nu mai strigaţii hoţii, că vă aud şi se adună! Strigaţi: jos hoţii!"  Oamenii se amuză, dar îi ascultă sfatul. Atmosferă de civism, cu Erwin îndemnând la reacţie civilizată, la gândire, la acţiune...

Ca peste tot, apare şi Fitilius Căpuşeanu, mare luptător pentru democraţie... Sărind din barcă în barcă, Fitilius Căpuşeanu al nostru are un nemaipomenit simţ al orientării si cam puţin simţ al ridicolului. După ce a mimat lupta pentru spital, şi-a dat seama că nu câştigă capital politic şi a minimalizat rolul reacţiei democratice a cetăteanului. În piaţa publică a încercat să ia în zeflemea lupta civică a codlenilor. Erau prea puţini cei care mai strigau în sezonul primăvară/vară... Apoi, al nostru Fitilius Căpuşeanu, când pădurile Codlei erau în pericol de a fi rase, în viteză a trecut pe lângă nebunii civici, păziţi ca infractorii pentru că au îndrăznit să se opună... Cu totul altfel fost-a, însă, pusă problema când firma care rădea pădurea şi-a luat catrafusele şi a sters-o. Fililius Căpuşeanu repede şi-a tras niste poze, a scris un text în care ne îndemna să luptăm pentru pădure şi a trimis pe cineva, sub sigla unui partid politic, să culeagă roadele...

Ei bine, de data aceasta Fitilius s-a gândit să căpuşeze puţin popularitatea celui care a luptat până a rămas aproape singur, care s-a încăpăţânat să strige în pustia democraţiei şi care, iată, răzbeste să mişte ceva... Îl văd dând ocol mulţimii, intrând apoi între oameni, încercând să le atragă atenţia spre el, după care îl văd agitându-se spre Erwin... Stă el cât stă şi cere megafonul... Erwin i-l oferă... Îmi vine să râd şi nu prea... Fitilius ne vorbeste despre cum va lupta el, alături de Erwin, cum va apăra democraţia în Codlea, cum spitalul va fi al nostru... O doamnă pe care am văzut-o punând mult suflet în apărarea spitalului, care striga pe la geamuri să se trezească, în sfârşit, codlenii, contrariată de faptul că Fitilius ne spusese că nu are rost să luptăm şi acum ne spune cum se va lupta el...îi spune că se contrazice.... Foarte doct, Fitilius îi răspunde: "Doamnă, nu întelegeţi termenii..." Câţiva protestatari au înteles că doamna nu voia să se deschidă spitalul şi s-au luat de ea. Cu greu s-au liniştit, când şi-au amintit că tocmai dumneaei le strica liniştea din faţa blocului chemându-i la reacţie...

Fitilius, însă, acest banal cameleon al politicii locale, nu se va lăsa... S-a retras acum, dar va apărea când spitalul va fi deschis şi va face o poză cu Erwin. Asta e soarta lui şi cu totul alta soarta celor care se concentrează pe obiective ale comunitătii. Până la urmă, cu Fitilius încolăcit în jurul gâtului sau nu, Codlea se va trezi cu adevărat, căci goarna civică e vie. Astăzi ea e ţinută cu îndrăzneală nefirească de Erwin Albu, mâine poate că vor mai apărea codleni care să lupte până la capăt... Până atunci, dragi cetăţeni ai urbei, treziţi-vă! Reacţionaţi! Trăim în România secolului XXI şi avem drepturi civice, avem libertate de exprimare şi de gândire. Nimeni nu ne poate pune pumnul în gură. Azi sunt aceşti politicieni, mâine vor fi alţii. Nu ştim dacă aceia vor fi mai buni decât aceştia, dar ştim că dacă noi vom fi treji, dacă noi nu-i lăsăm să batjocorească votul nostru, mai e o şansă. Politica e o prostituată... Să o ducem la şcoala civică şi să o învăţăm bunele maniere! Nu ne va iubi, dar va învăta să ne respecte. Societatea civilă... Asta lipseşte. În rest...profitori politici sunt destui.